mens sana in corpore sano

Cine nu a auzit vorba asta vreodată? E scurtă, e la obiect. Dar despre contextul în care a apărut prima dată nu prea mi-am pus nici eu întrebări. Până acum.

Mi-a fost suficient să aflu că este un citat din Satira X (a se citi "satira zece") a lui Iuvenal / Juvenal. Fragmentul constituie răspunsul la întrebarea "la ce ar trebui să tânjească oamenii în timpul vieţii?"

orandum est ut sit mens sana in corpore sano.
fortem posce animum mortis terrore carentem,
qui spatium uitae extremum inter munera ponat
naturae, qui ferre queat quoscumque labores,
nesciat irasci, cupiat nihil et potiores
Herculis aerumnas credat saeuosque labores
et uenere et cenis et pluma Sardanapalli.
monstro quod ipse tibi possis dare; semita certe
tranquillae per uirtutem patet unica uitae.
(10.356-64)

Sau mai pe româneşte (sper că e destul de precisă traducerea după varianta în engleză):

Este de căutat ca mintea să fie sănătoasă într-un corp sănătos.
Cere un suflet curajos fără frică de moarte,
care pune durata vieţii pe ultimul loc între binecuvântările naturii,
care poate să îndure orice fel de suferinţă,
nu cunoaşte furia, nu pofteşte nimic şi crede
suferinţele şi muncile inumane ale lui Hercule mai mult decât
satisfacţiile, banchetele şi patul de puf al unui rege răsăritean.
Voi dezvălui ce eşti capabil să îţi oferi singur;
Cu siguranţă, singura cale către o viaţă liniştită trece prin virtute.